English
Reporter: După pandemia de Covid-19, societatea românească se confruntă cu efectele indirecte ale conflictului armat din Ucraina. În acest context, care au fost provocările cărora notarii publici le-au făcut faţă?
Dumitru Viorel Mănescu: În momentele de cumpănă pentru copiii, femeile şi vârstnicii alungaţi de război din ţara lor, notariatul român şi-a exprimat solidaritatea cu aceştia nu doar la nivel declarativ, ci concret, prin fapte. Într-o primă etapă, UNNPR şi Camerele Notarilor Publici au donat sume importante de bani pentru finanţarea efortului de cazare şi ajutorare cu produse de strictă necesitate a acestor oameni, pe care îi considerăm ca fraţi aflaţi într-o situaţie dramatică. Împreună cu colegii notari din structurile de conducere ale profesiei am agreat o strategie punctuală de asistenţă, pe care am implementat-o consecvent. Strategia de intervenţie în sprijinul refugiaţilor a fost structurată pe paliere de acţiune distincte. Un prim palier l-a reprezentat ajutorul material şi financiar de strictă necesitate. Fondurile au provenit din surse proprii ale Uniunii şi Camerelor şi au fost direcţionate către persoanele aflate în nevoie, în baza colaborării cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, Episcopia Tulcii şi Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ne-am unit eforturile cu cele ale Bisericii, încurajaţi de exemplul preoţilor români din regiunea de frontieră cu Ucraina, care au dovedit îndurare creştină fără margini faţă de semenii ucraineni aflaţi în nevoie. Ei erau prezenţi zi şi noapte în punctele de trecere a graniţei şi cunoşteau cel mai bine problemele reale ale oamenilor, motiv pentru care am hotărât să colaborăm cu Biserica în oferirea ajutoarelor pentru refugiaţi.
Un al doilea palier de acţiune a constat în asistarea, la cerere, a persoanelor care doreau informaţii şi consiliere referitor la statutul de refugiaţi şi la normele care reglementează tranzitarea teritoriului naţional al României. Asistenţa a fost asigurată pro bono de notari din zonele de afluenţă a refugiaţilor.
Totodată, având în vedere necesitatea colaborării cu traducătorii de ucraineană şi rusă, notarii publici au făcut demersuri, încununate de succes, pentru asigurarea legăturii permanente cu cei peste 1.000 de translatori autorizaţi de Ministerul Justiţiei, specializaţi în limbile respective. A fost un efort important, au fost costuri nu doar financiare, ci şi de timp deloc de neglijat, în condiţiile în care activitatea curentă a birourilor notariale a continuat ca de obicei.
Cel de-al treilea palier de acţiune a fost intervenţia directă, personală, a notarilor care au dorit să se implice direct, personal, prin voluntariat. Ei au aprovizionat cu apă, alimente şi produse de primă necesitate, prin punctul de trecere Isaccea, cetăţenii ucraineni care aşteptau în număr impresionant trecerea în România; notarii din cadrul Camerei Notarilor Publici Galaţi s-au implicat activ în strângerea de fonduri necesare cazării, transportului şi procurării de produse de primă necesitate, furnizând totodată asistenţă juridică şi servicii de traducere pentru refugiaţii găzduiţi în centrul de primire organizat în cadrul Camerei; am avut colegi care au găzduit în regim de urgenţă mame şi copii ucraineni, până la găsirea unor soluţii din partea autorităţilor. Totodată, notari din cadrul Camerei Notarilor Publici Bucureşti au oferit consultaţii juridice notariale gratuite cetăţenilor ucraineni ajunşi pe teritoriul României care au solicitat asistenţă în jurisdicţia Camerei, municipiul Bucureşti şi judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov şi Teleorman; Camera Notarilor Publici Cluj a sponsorizat organizaţii ale societăţii civile care acţionează direct în punctul de frontieră Sighetul Marmaţiei pentru preluarea celor care trec graniţa; Camera Notarilor Publici Oradea a organizat o reţea de sprijin funcţională în zona de frontieră.
În sfârşit, dar nu în ultimul rând, cel de-al patrulea palier de acţiune a constat în intervenţia UNNPR la nivelul Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană - CNUE cu propuneri concrete de asistenţă pentru notariatul ucrainean. Ca urmare a discuţiilor purtate, CNUE a decis în unanimitate acordarea statutului de membru observator notariatului ucrainean. Notariatul român s-a implicat activ în elaborarea şi adoptarea unei rezoluţii prin care se condamna agresiunea asupra statului suveran şi independent Ucraina şi se recunoştea statutul de membru observator al Camerei Notarilor din Ucraina. În plus, ca reprezentant al notariatului român, mandatat fiind de colegii mei, am solicitat mobilizarea rezervei financiare a CNUE pentru sprijinirea notariatului ucrainean şi a refugiaţilor din calea războiului. În contextul în care transmiterea directă a fondurilor către Ucraina era dificilă în situaţia dată, s-a propus susţinerea eforturilor notariatelor din statele ce se află la graniţa cu Ucraina: România, Polonia, Ungaria şi Slovacia. Totodată, notariatul român, prin reprezentantul său la Bruxelles, s-a implicat în activitatea comitetului de criză care se va constitui la nivelul CNUE, pentru coordonarea acţiunilor notariatelor care sunt direct implicate în acordarea de ajutor umanitar.
Privind retrospectiv la ultimii trei ani, aflaţi, fără îndoială, sub semnul unor evenimente cu totul ieşite din comun, din rutina existenţială cu care eram obişnuiţi, nu pot să nu remarc dovada extraordinară a solidarităţii, spiritului de întrajutorare şi unităţii care există nu doar între noi, notarii publici, ci şi cu restul semenilor noştri, mai ales în momente de cumpănă. Sunt onorat că fac parte din acest grup unit de profesionişti aflaţi în serviciul societăţii şi mă simt, totodată, obligat.
Reporter: Cât de afectată este activitatea notarilor publici în această perioadă marcată de o succesiune de crize?
Dumitru Viorel Mănescu: La nivel individual, uman, fără îndoială că cei mai mulţi dintre noi am fost şi suntem afectaţi de multitudinea de "şocuri" cărora, asemeni întregii societăţi, suntem nevoiţi să le facem faţă. Ca parte a serviciului de interes public, răspunzând misiunii încredinţate de Stat, nu am încetat însă nicio clipă să ne facem datoria, asumând-ne, indiferent de conjunctură, responsabilitatea enormă a asigurării garanţiei şi legalităţii circuitului civil.
Reporter: Cum reuşesc notarii publici să facă faţă acestei perioade complicate?
Dumitru Viorel Mănescu: Prin exercitarea consecventă a competenţelor ce le revin conform legii şi prin exersarea acelor calităţi personale care i-au îndrumat către această profesie. Activitatea notarială constă în analizarea situaţiilor complexe de viaţă pe care oamenii le supun atenţiei notarilor, căutând soluţii, consiliere, înţelegere. Redactarea actelor autentice este doar una dintre componentele interacţiunii notarului cu clientul său. În amonte se află misiunea notarului de consiliere, de ascultare, de înţelegere a problemelor sau situaţiilor care îi sunt supuse atenţiei spre rezolvare. Anticiparea, expertiza, excelenţa juridică în proiectarea unui act simplu care să ofere garanţia securităţii juridice absolute - acestea sunt criterii de competenţă cruciale pentru profesioniştii din domeniul notariatului. Aşadar, indiferent de conjunctura politică, geopolitică, climatică, sanitară etc notarii publici rămân fideli rolului lor, acela de pacificatori ai relaţiilor din societate.
Reporter: Cea a însemnat anul 2022 din perspectiva efortului de modernizare a profesiei notariale?
Dumitru Viorel Mănescu: Consider că o discuţie despre modernizarea activităţii notariale ar trebui să fie exhaustivă, să puncteze realizările de parcurs din cei 27 de ani care s-au împlinit de la trecerea de la notariatul de stat la notariatul public. Proiectele de anvergură în care suntem angrenaţi în prezent nu ar fi fost posibile - ca viziune, strategie şi finanţare - fără "creşterea" constantă, asumată de toţi membrii profesiei notariale, în ceea ce priveşte modernizarea legislaţiei, a procedurilor şi instrumentelor de lucru din birourile noastre, a procesului de pregătire a noi generaţii de notari publici. Este un cumul de reuşite de care suntem mândri şi care fac posibilă acum trecerea către notariatul digital. Pentru Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, pentru Camerele Notarilor Publici, pentru cei 2569 de notari publici în funcţie, anul 2022 s-a situat sub semnul continuităţii în direcţia implementării noilor tehnologii în activitatea notarială.
Reporter: Digitalizarea a "mişcat" în sens pozitiv domeniul dumneavoastră de activitate?
Dumitru Viorel Mănescu: Permiteţi-mi, vă rog, un scurt preambul, absolut necesar înainte de a intra în subiect. Din punctul meu de vedere, digitalizarea de dragul digitalizării este exclusă! Ceea ce trebuie să urmărim nu doar noi, notarii, ci toţi profesioniştii din toate domeniile de activitate, dar mai ales toţi factorii instituţionali responsabili implicaţi în acest proces de anvergură este digitalizarea ca şi condiţie imperativă pentru dezvoltarea economică durabilă, echitabilă şi incluzivă. Digitalizarea nu este şi nu trebuie să fie un scop în sine. Digitalizarea este şi trebuie să fie un instrument util şi revoluţionar menit să ne uşureze existenţa, să ne conecteze rapid, simplu şi în siguranţă deplină la viaţa economică, să ne aducă mai aproape unii de alţii, să ne faciliteze dezvoltarea individuală şi în colectivitate.
De ce spun toate acestea? Am remarcat, din păcate, o fetişizare periculoasă a conceptului, în detrimentul afirmării interesului şi libertăţilor individuale, de grup şi sociale. Este propagată în spaţiul public de voci care nu au tangenţă cu mediile de profesionişti, ci mai degrabă cu cele ce ţin de interese de afaceri mai mult sau mai puţin obscure. Este vital ca vocile profesioniştilor să primeze, nu cele ale negustorilor. Este necesară unitatea şi cooperarea tuturor actorilor din economie, indiferent de domeniul în care activează, pentru o abordare activă şi inovativă a digitalizării, fără a ignora specificul local în care profesăm şi fără a pierde din vedere finalitatea acestui proces transformativ. În ceea ce ne priveşte pe noi, notarii publici, scopul fuziunii serviciilor notariale cu noile tehnologii este acela de a oferi societăţii servicii convenabile în termeni de costuri financiare şi de timp, fără a face rabat la principalul nostru atribut, acela de garanţi ai siguranţei circuitului civil şi ai dreptului de proprietate.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, respectiv efectul pozitiv al adoptării noilor tehnologii în notariat, trebuie spus că harta parcursului digital al profesiei are ca repere deja realizate: înfiinţarea registrelor notariale de interes naţional; reformarea şi eficientizarea procedurilor de arhivare şi înregistrare a actelor notariale şi elaborarea noilor metodologii din sfera de competenţă a profesiei, astfel încât introducerea pe mai departe noilor tehnologii să aibă loc pe un fundament solid; promovarea semnăturii electronice, încă din anul 2009, ca mijloc sigur de acces la informaţii confidenţiale, venind în întâmpinarea cerinţelor şi necesităţilor de securitate digitală; elaborarea programului informatic original privind evidenţa centralizată a tuturor actelor autentice instrumentate de notarii publici din România, prezentat notarilor în fază de proiect încă din anul 2012; realizarea proiectului de informatizare şi gestionare a activităţii notariale "I-NOT România", realizat în parteneriat cu Genapi Franţa, finanţat exclusiv de Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale CNARNN - INFONOT. Entitatea din cadrul UNNPR căreia îi revine dificila misiune a implementării instrumentelor digitale în activitatea birourilor notariale este Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale CNARNN - Infonot. În paralel cu sprijinirea permanentă a activităţilor curente ale UNNPR, Centrul de Date elaborează şi implementează proiecte inovative de digitalizare a activităţilor notariale, fără a ignora specificul local în care notarii publici profesează şi fără a pierde din vedere finalitatea acestui proces transformativ.
Acţiunile întreprinse în direcţia implementării noilor tehnologii în activitatea notarială se desfăşoară în contextul mai larg al digitalizării administraţiei publice. Notariatul român lucrează îndeaproape cu factorii instituţionali implicaţi în racordarea ţării la revoluţia tehnologică în desfăşurare, cu Ministerul Justiţiei şi cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Suntem parte a procesului de elaborare, aprobare şi, ulterior, de implementare a Proiectului de lege privind activitatea electronică notarială, participăm la întâlniri şi şedinţe de lucru cu specialiştii din minister, avem un cuvânt de spus şi ne exercităm această prerogativă.
Reporter: Care este rolul notarului public în societatea informaţională super tehnologizată de mâine?
Dumitru Viorel Mănescu: Era digitală vine la pachet cu noi responsabilităţi pentru noi, notarii publici. Prin însăşi esenţa activităţii pe care o desfăşurăm, ne-am poziţionat, tradiţional, ca furnizori de încredere, garantând legalitatea şi siguranţa circuitului juridic şi a celui economic. Mai nou, încrederea cu care am fost investiţi dobândeşte valenţe digitale.
În ce sens? În relaţia de încredere cu notarul, clienţii se bazează pe gestionarea responsabilă şi profesionistă a datelor personale şi a informaţiilor de natură privată. În contextul digitalizării, încrederea în corectitudinea şi confidenţialitatea actului notarial trebuie să fie augmentată cu încrederea în siguranţa noilor instrumente de lucru şi a reţelelor telematice. Pentru persoana care trece pragul biroului notarial garantul fiabilităţii, credibilităţii şi securităţii noilor tehnologii este notarul şi nimeni altcineva. Aşadar, acesta devine inclusiv furnizor de încredere digitală.
Discuţia trebuie făcută şi în sens invers. Într-o economie globală bazată pe interconectivitatea crescândă a tuturor activităţilor umane, încrederea digitală este o necesitate. Încrederea în tehnologie - şi aici mă refer inclusiv la încrederea noastră, a notarilor publici, în instrumentele de lucru digitale - este condiţionată de siguranţa pe care aceasta o oferă în ceea ce priveşte confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea sistemelor conectate. Poate fi garantată 100% această siguranţă şi dacă da, de către cine? Aşadar, ca furnizori de încredere pentru cetăţeni, mediu de afaceri şi Stat avem şi noi, la rândul nostru, nevoie de garanţii de securitate referitoare la sistemele informatice care urmează să preia o parte a activităţilor umane. Acest lucru trebuie înţeles şi tratat cu toată seriozitatea de instituţiile implicate în digitalizare.
Reporter: Care sunt domeniile de interes maxim pentru clienţi, aşa cum rezultă din activitatea birourilor notariale?
Dumitru Viorel Mănescu: Tradiţional, problematica succesiunilor şi a tranzacţiilor imobiliare preocupă cu prioritate publicul, iar acest lucru se vede din volumul important de solicitări de consiliere şi de întocmire de acte notariale.
Reporter: Activitatea birourilor notariale oferă o imagine veridică a stării economiei. Luând ca indicator volumul tranzacţiilor imobiliare din ultima perioadă, credeţi că se apropie o criză financiară?
Dumitru Viorel Mănescu: Creşterea galopantă a inflaţiei, scumpirea creditului, erodarea puterii de cumpărare şi reorientarea priorităţilor de consum afectează, cu siguranţă, nu doar piaţa imobiliară, ci întreaga economie, în ansamblul ei. Ca notari publici, primim semnale în acest sens prin intermediul actelor pe care le întocmim. Voi încheia însă într-o notă optimistă, exprimându-mi speranţa că nu vom mai avea parte de încă o criză financiară. Sunt suficiente cele cărora le-am făcut faţă până acum, ca popor şi individual.
Reporter: Mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
